Covoarele Gabbeh sunt profund înrădăcinate în tradițiile nomade din Orientul Mijlociu, unde erau țesute inițial pentru uz personal, nu pentru comerț. Aceste covoare sunt cunoscute pentru plușul lor gros și dens și pentru designurile simplificate, adesea geometrice, care reflectă legătura personală a țesătorului cu mediul și împrejurimile sale.
Termenul Loribaft se referă la un stil specific și rafinat de țesut Gabbeh. În timp ce covoarele Gabbeh tradiționale sunt adesea foarte grosiere și simple, covoarele Loribaft se disting printr-o densitate mult mai mare a nodurilor și o utilizare mai sofisticată a lânii. Această evoluție a meșteșugului permite modele mai detaliate și o suprafață mai fină și mai strălucitoare, care ridică covorul de la un simplu obiect utilitar la o operă de artă.
Limbajul vizual al stilului Loribaft prezintă adesea câmpuri subtile, deschise și motive capricioase, dispersate, care spun povești din viața de zi cu zi, cum ar fi animale, plante sau forme abstracte care reprezintă peisajul deșertic. Aceste designuri sunt rareori rigide, permițând în schimb o aranjare spontană și organică, ceea ce face ca fiecare covor să pară viu și expresiv.
Astăzi, tradiția țeserii acestor covoare s-a extins către regiuni precum India, unde artizanii continuă să onoreze tehnicile originale, aducând în același timp o nouă viață meșteșugului. Colecționarii apreciază aceste piese pentru autenticitatea lor, căldura lânii și legătura clară pe care o oferă cu o istorie lungă și durabilă a creativității și abilității umane.
